Zborurile comerciale transportă anual circa 4 miliarde pasageri la nivel global, potrivit datelor World Bank Airtransport din 2017. Dintre aceștia, aproximativ 44000 suferă o urgență medicală pe durata zborului, un astfel de eveniment apărând cu o frecvență de 1 la 600 zboruri.
Ironic, în timp ce aviația este privită ca un standard de calitate și siguranță, urgențele medicale care au loc în timpul zborurilor sunt adesea evenimente haotice, greu de manageriat prin prisma spațiului limitat, zgomotului și barierelor lingvistice. Accesul la asistența medicală este asigurat prin însoțitorii de zbor (care de obicei urmează un program de pregătire privind protocolul de resuscitare și utilizarea defibrilatoarelor semiautomate), trusa de urgență și voluntari constând în pasageri de la bord care sunt cadre medicale. În anumite situații de urgență medicală, după consultarea echipajului de urgență de la sol, și strict la decizia pilotului, avionul poate fi deviat de la traseul original și aterizat de urgență pe cel mai apropiat aeroport; decizia poate fi una destul de costisitoare pentru compania aeriană și în plus comportă și riscurile legate de aterizarea de urgență la o destinație neplanificată.
Fiziologia zborului sau ce se întâmplă cu organismul nostru în zbor?
Avioanele comerciale zboară la o altitudine de croazieră de 8500-11500m față de sol. La această altitudine, nivelul de oxigen din atmosferă este mult scăzut (sub 30% din cel de la nivelul solului), insuficient pentru respirația adecvată a organismul uman. Chiar și alpiniștii bine aclimatizați, care urcă la peste 8000m (zonă numită Death zone), nu pot rezista mai mult de câteva ore fără oxigen suplimentar la aceste altitudini. Din acest motiv, cabinele aeronavelor sunt presurizate la un nivel de altitudine sub 2400 m. Chiar și așa, unele persoane pot suferi hipoxie, ținând cont că aerul pe care îl respiră este echivalent cu cel din vârful unui munte de 2400 m (la care presiunea parțială a oxigenului de 118 mmHg, comparativ cu 160 la nivelul solului). Astfel, în timp ce o persoană sănătoasă poate respira fără dificultate dacă urcă un vârf de 2500 m, un pacient cu comorbidități cardiovasculare (BPOC, boală pulmonară interstițială, hipertensiune pulmonară, valvulopatii, insuficiență cardiacă decompensată, cardiopatie ischemică simptomatică, apnee în somn) poate deveni simptomatică la acest nivel de presurizare. Din acest motiv, pacienții cu astfel de afecțiuni, cu dificultăți în respirație în repaus sau la efort minim ar trebui să consulte medicul de familie cu privire la siguranța zborului cu avionul sau necesitatea de a avea oxigen suplimentar la bord.
Care sunt cele mai frecvente urgențe medicale în zbor?
Într-un review publicat în JAMA în 2018, cele mai frecvente urgențe medicale la bordul aeronavelor comerciale sunt:
- sincopa/presincopa - 32.7%
- gastrointestinale - 14.8%
- respiratorii - 10.1%
- cardiovasculare - 7%
Statisticile arată că medicii pasageri asigură asistența medicală de urgență în circa 50% din cazuri, iar rata deviere a zborului este aproximativ 7%.
Referințe: 1) In-Flight Medical Emergencies: A Review, JAMA 2018; 2) A Systematic Review of Pediatric and Adult In-Flight Medical Emergencies, Int J Pediatrics 2018; 3) Prepare for In-Flight Medical Emergencies, AAO