Sindromul de arter? mezenteric? superioar? sau sindromul Wilkie este o afec?iune gastrointestinal? foarte rar?, viagra patient caracterizat? prin compresia duodenului 3 în pensa aorto-mezenteric?.

În mod normal, poziționarea porțiunii transverse a duodenului prin această pensă vasculară nu cauzează obstrucție digestivă, întrucât unghiul dintre aorta abdominală și artera mezenterică superioară este de 45 grade. Atunci când acest unghi devine mult mai ascuțit (sub 25 grade), datorită diminuării grăsimii mezenterice, distanța aortomezenterică scade de la 10-20 mm la 2-8 mm și comprimă duodenul. Compresia poate fi cronică, intermitentă sau acută, completă/parțială – cauzând ocluzie digestivă înaltă acută/subacută. Deși este foarte rar (frecvență 0.01-0.03% la tranzitul baritat), sindromul de arteră mezenterică superioară prezintă o mortalitate ridicată (1/3). Incidența este de 2 ori mai mare la femei față de bărbați, iar majoritatea cazurilor sunt înregistrate între 10-30 ani. Uneori și vena renală stângă poate fi comprimată în pensa aortomezenterică (nutcracker syndrome).

Cauze

Sindromul de arteră mezenterică superioară poate fi cronic/congenital (în contextul unor particularități anatomice precum habitus astenic, inserție înaltă a duodenului la ligamentul Treitz, origine joasă a arterei mezenterice superioare, malrotație intestinală) sau acut/dobândit.

Factorii implicați în apariția acestui sindrom sunt:

• cure de slăbire, anorexie, malabsorbție, cașexie (neoplazică, cardiacă), status hipercatabolic (arsuri, chirurgie majoră)
• visceroptoză, nefrectomie stângă
• traumatisme abdominale
• creștere rapidă în perioada de adolescență
• hiperlordoză lombară, scolioză, operație de scolioză

Clinic: semne și simptome

• sațietate precoce
• greață, vărsături voluminoase bilio-alimentare
• durere abdominală postprandială de intensitate mare (datorită obstrucției duodenale și peristalticii inversate)
• sensibilitate la palpare în etajul abdominal superior
• distensie abdominală
• sitofobie – teama de a mânca (care agravează compresia duodenală și întreține astfel un cerc vicios)

Simptomatologia este ușor ameliorată în poziția genupectorală (fetală) și în decubit lateral stâng, precum și de manevra Hayes (aplicare de presiune sub ombilic înspre cranial și posterior). Invers, simptomele se accentuează în decubit lateral drept și în supinație.

Iată mai jos povestea unei tinere cu sindrom de arteră mezenterică superioară:

Diagnostic

Diagnosticul sindromului de arteră mezenterică superioară este unul de excludere. Investigațiile utile includ:

• tranzit baritat esogastroduodenal
• computer tomografie (CT) cu contrast oral și intravenos
• endoscopie digestivă superioară
• ecografie abdominală, angiografie – pentru evaluarea fluxului prin artera mezenterică superioară

Tratament

În formele ușoare poate fi tentat tratamentul conservator, țintind îndepărtarea factorului precipitant, reechilibrarea hidroelectrolitică și nutriția parenterală/enterală pe sondă nazojejunală. Poate fi benefică și administrarea de agenți prokinetici precum metoclopramid.

În cazul eșecului tratamentului medicamentos, în formele cronice sau în formele severe de obstrucție se recomandă intervenție chirurgicală (cea mai frecventă operație fiind duodenojejunostomia, constând în anastomozarea duodenului cu jejunul, bypass-ând zona de compresie din pensa aorto-mezenterică).