Început? în 1929, malady odat? cu descoperirea penicilinei de c?tre Flemming, era antibioticelor se afl? actualmente într-un mare impas datorit? erod?rii eficien?ei majorit??ii antibioticelor, apari?ia de bacterii multi-rezistente ?i lipsa descoperirii de molecule noi.

Anul acesta OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a propus ca temă pentru Ziua Mondială a Sănătăţii combaterea rezistenţei antimicrobiene, sub motto-ul “Dacă nu luăm măsuri azi, nu vom mai putea trata mâine!”.

Ignoranţa şi lipsa de educaţie minimă medicală favorizează răspândirea germenilor rezistenţi. Pe principiul “Dacă te simţi nasol, ia un biseptol!”, mulţi români ajung să se trateze singuri sau pe baza recomandărilor vecinilor, colegilor de la serviciu etc. Deşi trăim într-o perioadă în care accesul la servicii medicale şi tratamente este simţitor îmbunătăţit faţă de secolul trecut, în loc să profităm de aceste beneficii, le irosim. Dacă la începutul anilor 1900, pentru a cumpăra un flacon de penicilină, un ţăran era nevoit să-şi vândă perechea de boi, acum antibioticele sunt oarecum prea disponibile. În trecut, preţul era prohibitiv, în prezent ar trebui ca existenţa unei prescripţii medicale să fie cea care să limiteze consumul de antibiotice.

Consumul excesiv de antibiotice are consecințe foarte grave asupra posibilităților noastre de a lupta cu germenii. Anual, circa 400.000 europeni fac infecții cu bacterii antibiotico-rezistente, iar 25.000 mor datorită epuizării tuturor resurselor terapeutice. La capitolul educație medicală, România stă prost. Conform Eurobarometrului 2010 despre rezistența la antimicrobiene:

• 51% dintre români luaseră antibiotic în ultimele 12 luni (față de 40% media europeană)
• România a fost singura țară în care mai puțin de 80% dintre cei intervievați luaseră antibiotic la indicația medicului (față de 98-99% în Finlanda, Cehia, Germania, Suedia, Luxemburg)
• 40% dintre români au luat antibiotice pentru răceală
• privitor la cunoștințele despre antibiotice (antibioticele nu sunt active în gripă și răceală, consumul irațional al antibioticelor le poate face ineficiente), românii s-au clasat pe ultimul loc

Consecințele negative ale consumului irațional de antibiotice sunt:

Rezistența la antibiotice

Administrarea incorectă a antibioticelor (scheme neacoperitoare sau excesive, doze sau durată insuficiente, penetrare slabă la locul infecției) sau atunci când nu sunt indicate (infecții acute de căi respiratorii superioare – majoritatea virale, unele forme de toxiinfecții alimentare cu diaree toxigenă, colonizări bacteriene) duce la apariția de tulpini bacteriene rezistente. Prescrierea eronată a antibioticelor de către medici, eliberarea de către farmaciști fără rețetă, automedicația și introducerea antibioticelor în hrana animalelor sunt principalele cauze de creștere a antibiotico-rezistenței. Conform unui raport din 2009 al EMA (European Medicines Agency) şi ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control), România apare pe harta Europei cu indicatori de alarmă pentru Stafilococ auriu meticilino-rezistent, pneumococ penicilino-rezistent, E. Coli și Klebsiella pneumoniae rezistente la cefalosporine de generația a 3-a.

Creșterea frecvenței tulpinilor bacteriene rezistente la antibiotice are drept consecințe limitarea arsenalului terapeutic cu care putem lupta împotriva germenilor (în special a celor responsabili de infecții nosocomiale: Stafilococ, Pseudomonas, Acinetobacter), erodarea rapidă a antibioticelor “de rezervă”, restricționarea unor proceduri medicale cu risc infecțios crescut (transplant, protezări, chimioterapie), creșterea mortalității și a costurilor pentru sistemele de sănătate.

Dismicrobismele intestinale

Intestinul uman este colonizat de o floră bacteriană saprofită, care are mai multe roluri: competiționează cu bacteriile patogene (împiedicându-le să prolifereze și să genereze o infecție), participă la digestie și sintetizează o serie de substanțe necesare organismului (ex. vitamina K). În cazul tratamentelor prelungite cu antibiotice cu spectru larg, această floră benefică este distrusă și lasă loc liber dezvoltării bacteriilor patogene. Astfel poate apărea o colită pseudomembranoasă post-antibiotic, cel mai adesea cu Clostridium difficile.

Alte reacții adverse

Pe lângă disbacteriozele intestinale, antibioticele au și alte reacții adverse: hematologice (citopenii, însemnând scăderea elementelor celulare ale sângelui), favorizarea micozelor (candidoză), toxicitate de organ (hepatotoxicitate, nefrotoxicitate, ototoxicitate). Consumul excesiv de antibiotice a fost incriminat și ca factor de risc pentru apariția alergiilor și bolilor imunoalergice (astm bronșic).

Generaţiile viitoare şi antibioticele

În România nu există posibilitatea limitării consumului de antibiotice. Cum ar putea fi posibil când medicul de familie recomandă Augmentin fiecărui copil care vine la cabinet cu roşu în gât sau cu boală diareică? Cu cât antibioticul e mai scump, cu atât pacientul este mai mulţumit şi mai impresionat de cunoştinţele medicului său. Spitalele semnează contracte cu anumiţi distribuitori de medicamente, farmaciile spitalelor pun la dispoziţie doar unele antibiotice, iar alegerea medicului de salon nici nu mai contează până la urmă. În mod ideal, ar trebui să aleagă antibioticul cel mai eficient în infecţia respectivă. În practica medicală curentă însă, este nevoit să aleagă antibioticul disponibil, care uneori nu este şi cel mai indicat.

Cum vor putea fi tratate noile generaţii în viitor, când vor suferi de boli cronice, infecţii severe, spitalizări multiple, dacă acum sunt îndopate cu antibiotice încă din primii ani de viaţă. Copiii nu pot lua decizii, acestea le iau adulţii în locul lor. Cine va fi deci responsabil, dacă vor ajunge peste 50 de ani în spitale şi nu se vor găsi antibiotice potrivite pentru a-i trata?

Vina consumului iraţional de antibiotice o poartă atât pacienţii care se tratează singuri, farmaciştii care eliberează antibiotice fără prescripţie din dorinţa de a-şi menţine câştigurile cât şi medicii, care ar trebui să reprezinte poate filtrul cel mai important al acestui consum.

Deşi în prezent, bolile infecţioase au fost înlocuite de bolile netransmisibile (boli cardiovasculare, cancere) ca principale cauze de mortalitate, excesul de antibiotice ar putea face ca pe viitor bolile transmisibile să redevină determinantul major al mortalităţii.

foto: ec.europa.eu